Regiunile Rubiconului: lucruri interesante

16649055_724374844408494_2943069565044660005_n

Astăzi ne vom familiariza cu istoricul și lucrurile interesante din regiunile unde se va desfășura în acest an cursa de ultramaraton Rubicon.

Vă reamintim că în perioada 9 – 11 februarie, cursa de ultramaraton Rubicon va trece prin întreaga țară și va dura trei zile fără întrerupere.

Ocnița

Регионы 2

Apariția Ocniței este strâns legată de construcția, la finele sec. XIX, a căii ferate Bălți-Cernăuți. La intersecția celor două ramuri de cale ferată a apărut stația Ocnița. Șa moment, orașul este cel mai nordic punct feroviar din țară.

Dondușeni

Регионы 3

Legenda cea mai răspândită apropo de toponimul “Dondușeni” spune că la originea denumirii de află numele unui chinez, care locuia acolo și era numit Domnul Șen. În raionul Dondușeni este situat cel mai mare parc dendrariu din țară, care include 150 de specii de arbori, liane și arbuști. Artefactele găsite pe teritoriu relevă că oamenii au trăit aici din Paleolitic.

Drochia

Регионы 4

Se consideră că denumirea orașului provine de la pasărea dropie, care era foarte răspândită în zonă. Catedrala Adormirea Maicii Domnului este o adevărată capodoperă a arhitecturii locale, construită în perioada 1988–1998. Inițiatorul și ctitorul catedralei a fost preotul Pavel Vuluță.

Bălți

Регионы 5

Simbolul orașului Bălți este sculptura unei femei, care îi întâmpină pe orășeni și oaspeți cu pâine și sare. Această doamnă este prima persoană, care vă întâlnește la intrarea în oraș de pe traseul Chișinău-Bălți. Localnicii îi zic “Soacra”. După una din versiuni, porecla vine de la mama sculptorului.

Sîngerei

La începutul secolului XIX, moșia Sângerei era deținută de Alexandru și Zoia Moruzi — reprezentanții dinastiei care a dat Moldovei mai mulți domnitori. În anul 1806, proprietar al moșiei devine stolnicul Ioan Cheşcu care a întemeiat aici mai multe cătune, ulterior devenite mahalale ale Sîngereilor. În anul jupâneasa Tărăsița Cheşcu a vândut moșia Sîngerei boierului Gheorghe Calmuțchi. Legenda spune că predecesorii boierului Calmuțchi ar fi avut moșia danie încă din vremea lui Ștefan cel Mare. Dar cert este faptul că, pentru a cumpăra moșia, Sîngerei Gheorghe Calmuțchi și-a vândut moşia de la Ciuciulea.

Telenești

Legenda spune că denumirea localității provine de la numele Telea, care era fiu de boier și care s-ar fi înecat într-o mlaștină. În anul 1796, prin hrisovul domnitorului Alexandru Ioan Callimachi, Telenești, care se afla pe moşia Ralucăi Mavrocordat, capătă statutul de târg cu 6 iarmaroace pe an. Pentru a stimula dezvoltarea târgului, au fost acordate înlesniri străinilor (evrei, armeni, ruși lipoveni), care doreau să se stabilească în localitate.

Călărași

Регионы 6

Patrimoniul spiritual al regiunii este determinat de mănăstirile vechi. Cele patru mănăstiri din raionul Călărași sunt cunoscute și în afara țării, fiind un loc de pelerinaj atât pentru moldoveni, cât și pentru străini. Aceste locuri sacre se află chiar în inima Codrilor, pe Podișul Moldovei Centrale, unde se concentrează principalele resurse forestiere ale țării.

Strășeni

Регионы 7

Se presupune că denumirea Strășeni provine de la cuvintele „străjeri, străjeni”. Legenda spune că pe dealul Coșna, un oarecare căpitan Teofan a construit o casă în care se adăposteau străjerii ce vegheau Chișinăul.

Chișinău

Регионы 8

Chișinăul contemporan a apărut în urma reunirii câtorva sate din împrejurimile satului Chişla nouă — cătunul nou. Denumirile sectoarelor și străzilor atât de familiare chișinăuienilor de azi sunt denumirile acelor sate (Rîșcani, Sculeni, Buiucani, Visterniceni, Muncești). Denumirea Rîșcani, de exemplu, vine de la numele boierului Constantin Rîșcanu, ultimul proprietar al moșiei.

Ialoveni

Регионы 9

Localitatea a fost menționată pentru prima dată într-o scrisoare a lui Ștefan cel Mare din 11 martie 1502, prin care dăruia lui Duma Hurdescu și fraților acestuia, pentru credincioasă slujbă, un loc pustiu pentru a-și așeza sat. În satul Văsieni, raionul Ialoveni, se înalță dealul Țigla. Se spune că turcii, părăsind aceste locuri după o lungă dominație, au îngropat în acest deal o mulțime de comori. Legenda e frumoasă, însă nu a fost găsită nicio comoară.

Cimișlia

Se presupune că denumirea orașului provine de la numele tribului tătar Ciumecili, simbolizat printr-o figură în formă de găleată. Se mai presupune că odată cu năvălirea tătarilor, localitatea a fost părăsită de localnici, care o populau anterior. Altă versiune admite că localnicii conviețuiau cu tătarii, populând în continuare teritoriul.

Basarabeasca

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Orașul Basarabeasca, centrul administrativ al raionului Basarabeasca, a fost înființat în 1856 de către autoritățile imperiului rus ca o colonie evreiască. Prima denumire, Romanovka, i-a fost dată în cinstea dinastiei de țari Romanov. Însă coloniștii nu s-au putut obișnui cu localitatea și au părăsit-o.

Găgăuzia

Регионы 11

Orașul Comrat este capitala Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia din componența Republicii Moldova. Nu există o opinie unanimă cu privire la data primei atestări documentare a Comratului. Localitatea a apărut între secolele XVIII – XIX. În 1819, autoritățile ruse au început să populeze teritoriul cu coloniști (bulgari ș. a.) veniți de peste Dunăre.

Taraclia

După războiul ruso-turc 1806–1812, la sudul stepei Bugeacului s-au așezat cu traiul niște coloniști bulgari, fondând în anul 1813 satul Taraclia. În anul 1821, în regiune vine un grup mai mare de etnici bulgari, care se stabilesc în satul Aluat. Coloniștii bulgari au primit din partea autorităților ruse o serie de privilegii, în schimbul asimilării terenurilor virgine din stepa Bugeacului.

16603141_725456390967006_4325743009113910226_n

Sperăm că incursiunea în istoricul localităților și regiunilor, prin care va trece cursa Rubicon, le va permite sportivilor să parcurgă ștafeta cu succes.